luni, 18 august 2014

Lista plante toxice la noi...

Le intalniti destul de des si nu stiti ce ascund...



Natura ne ofera o larga paleta de produse vegetale, cu care sa ne hranim sanatos, ba chiar mai mult decat atat, sa ne tratam cu ele naturist, intrucat nu au efecte secundare.
Dar tot natura ne strecoara din cand in cand  plante cu efecte toxice sau chiar mortale, desi aspectul lor este atragator.





În general intoxicaţia se produce pe cale digestivă, dar unele plante (puţine la număr, ca de exemplu degeţelul), chiar şi prin atingere pot genera intoxicaţii.

Intoxicaţii grave poate produce Ongaonga (Urtica ferox) şi Toxicodendron radicans.
Factorii care influenţează gravitatea intoxicaţiei sunt:
- constituţia individuală
- vârsta
- caractere moştenite (înclinaţie ereditară);
Unele plante, care conţin o substanţă toxică termolabilă, prin fierbere toxicul devine inactiv, se descompune.Unii cercetatori considera ca alcaloizii, datorita toxicitatii lor, sunt substante de aparare ale plantelor impotriva daunatorilor, ei fiind toxici pentru majoritatea animalelor (dar sunt si exceptii: iepurii pot consuma frunze deAtropa belladonnamatraguna, fara a suferi intoxicatii, datorita prezentei unei enzime). Datorita faptului ca structura al­caloizilor e extrem de variata, si actiu­nea lor este complexa: stimulanta, de­pre­soa­re, simpatomimetica. Pot ac­tiona asu­pra diferitelor sisteme: determina tulbu­rari gastrointestinale si neurologice, afec­teaza centrii bulbari, determina de­presie respiratorie sau farmacodependenta.
Matraguna. Cinci – sase fructe ale acestei plante pot fi fatale pentru om. Toate partile plan­tei contin 0,2 – 0,7% alcaloizi. In ca­zul intoxicatiilor accidentale, acestea se manifesta prin uscarea gurii si a faringelui, urmate de senzatia de sete puternica. Pupila se dilata si devine insensibila la lumina. Ca stare generala, se constata imediat slabiciune musculara si ameteala. In cazurile mortale, toate aceste simptome se accentueaza.
Ruscuta de prima­vara. Partile aeriene ale plantei contin glicozide cardio­tonice ca adonitoxina. Mai intalnim suponine, retine, colina, fitoste­roli, acizii palmitic si linoleic, vernadina etc. Actiunea terapeutica principala (in preparate bine dozate) prezinta avantajul ca, in timp, nu se acumuleaza in orga­nism. Trebuie mentionat faptul ca daca se depaseste 1 g la o folo­sire si 3 g pe zi (planta uscata) pot surveni accidente nedorite. Se manifesta prin accelerarea batailor inimii, dar actiunea este trecatoare.
Maselarita. Fiind inrudita cu matraguna, contine si ea alacaloizi. Cel principal, hiosciamina, se transforma prin uscare in atro­pina. Alcaloizii din mase­larita se folosesc in diferite produse farmaceutice, precis dozate, ca antispastic al musculaturii netede, enterocolite spastice. Intoxicatia cu ma­selarita se recunoaste prin uscarea gurii si sete puternica.
Rostopasca. O stii ca planta medicinala si totusi poate face si rau. Che­lidonina si homo­che­lidonina din ea au ac­tiune asemana­toare mor­finei, inducand efecte narcotice si sedative, efecte deprimante ale miocardului si ale centrilor ner­vosi su­periori.
Sub­stantele active din planta prezinta si ac­tiune antibiotica. Utilizarea pre­paratelor din aceasta spe­cie prezinta riscuri tera­peutice, in special prin su­pradozare; simp­to­mele toxice se manifesta prin tulburari nervoase si digestive.
Lacramioara. Sub­stan­tele ac­tive pe care le contin delicatele flori ale acestei spe­­cii – glicozide cu actiune cardio­tonica – daca nu sunt precis dozate, sub forma de tinctura sau in alte preparate, pot prezenta pericol penru om. Toate partile plantei sunt toxice. Simp­tomele intoxi­catiilor se manifesta prin greatavarsaturi sicolici in­tes­tinale, in prima faza.
Spanzul. Radacinile se utilizeaza in medicina empirica veterinara pentru a produce ab­cese de fixatie, in special la porcinele afectate de pesta. Intreaga planta, in special rizomii si rada­cinile, contineheterozide si saponozide, care, sub forma de produse farmaceutice precis do­zate, au fost utilizate pentru actiunea cardiotonica, dar nu­mai sub supraveghere medicala. Intreaga plan­ta este toxica, iar in cazul intoxicatiilor accidentale, simptomele se manifesta prin salivatie puternica, greata, varsaturi repetate, dificultati la inghitire, co­lici abdominale, diaree, ameteli, sen­zatie de greutate exagerata a capului, sughituri, tremuraturi.
LISTA PLANTE TOXICE:
Plantă
Partea toxică
Principalele substanţe componente
Efectele intoxicaţiei
(Cyclamen sp.)frunze şi bulbCiclamină (Saponină)crampe, ameţeli, tulburări circulatorii
Măselăriţa (Hyoscyamus niger)toată plantaAtropină (Alcaloid)tulburări cardiace, halucinaţii
Turta-lupului (Strychnos nux-vomica)toată planta, mai ales seminţeleStricnină (Alcaloid)moarte
Spânz (Helleborus niger)toată plantaHellebrigenină (Bufadienolid?)tulb. cardiace
Iederă (Hedera helix)numai unele părţialpha-Hederină (Saponină)în concentraţie redusă efect medicinal, doze mari tul. gastrice, febră
Tisa (Taxus baccata)sâmburele din boabă, frunze, scoarţă, lemnulTaxină (Alcaloid)tulb. ameţeală, colaps circulatoriu, paralizia respiraţiei
Trompeta ingerului (Brugmansia)toată plantaScopolamină, Hiosciamină(Alcaloizi)pierderea cunoştinţei, leşin, moarte prin insuficienţă cardiacă
Carul lui Venus(Aconitum napellus)toată plantaAconitină (Alcaloid)răcirea corpului (hipotermie), paralizia circulaţiei/respiraţiei, crampe, exitus (moarte)
Degeţelul roşu (Digitalis purpurea)FrunzeDigitoxină (Digitalis)tulburări cardiace (aritmii, fibrilaţii cardiace)
(Wisteria sinensis)seminţe şi păstăiWisteria-Lectinătulburări digestive/circulatorii
(Conium maculatum)toată planta, mai ales seminţeleConiină (Alcaloid)paralizii, până la stop respirator
(Laburnum anagyroides)toată planta, mai ales seminţeleCitisină(Alcaloid)paralizii, până la stop respirator
Piciorul cocoşului (Ranunculus sp.)toată plantaProtoanemoninătulb. digestive
Brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale)toată planta, mai ales seminţeleColchicină (Alcaloid)senzaţie de vomă, exitus (moarte) prin paralizia centrului respirator la doza de (20-40 mg)
Soc (Sambucus sp.)vlăstari, scoarţă, frunzeSambunigrină (Glicozidă cianogenă)vomitări
(Aethusa cynapium)toată plantaAetusină (Poliină)moarte
(Hyacinthus orientalis)bulbulAcid oxalicVomitări
Iris (Iris sp.)tulpina subterană16-Hidroxiridal (Diterpenă)tulb. digestive
(Prunus laurocerasus)frunze, sâmburiAmigdalină (Glicozidă cianogenă)dureri de burtă, senzaţie de vomă
Lăcrămioară (Convallaria majalis)frunze, floriConvallatoxină ( Cardenolidă)tulb. de ritm cardiac
Ongaonga (Urtica ferox)toată planta? (Cardenolidă)la atingerea frunzelor apar intoxicaţii grave !
Oleandru (Nerium oleander)frunze, ramuriOleandrină (Cardenolidă)tulb. digestive
Rubarbăr (Rheum rhabarbarum)frunzeOxalat de calciucrampe, tulb. renale
Rododendron (Rhododendron sp.)toată plantaAndromedotoxină (Diterpenă)senzaţie de vomă, vomă, diaree, crampe
(Heracleum mantegazzianum)sucul din plantăFuranocumarinearsuri, bronşită
(Delphinium elatum)toată plantaElatină (Alcaloid)tulb. digestive
Oleandrul caribic (Thevetia peruviana)toată plantaTevetină (Cardenolid)iritări a pielii, pierderi de conştiinţă
(Daphne mezereum)boabeMezerină (Ortoester)senzaţie de vomitare, vomitare, tulb. cardiace/circulatorii
Ciumăfaie (Datura stramonium)toată plantaAtropină, Scopolamină(Alcaloid)febră, pierderi de conştiinţă, halucinaţii
(Chaerophyllum temulum)părţile verzi, fiind toxic şi uscatFalcarinol (Poliină)paralizie
Mătrăgună (Atropa belladonna)toată planta, mai ales fructele (bace)Atropină (Alcaloid)halucinaţii, demenţă (furioasă), frisoane
Cucută (Cicuta virosa)toată plantaCicutoxină (Poliină)senzaţie de vomă, vomitare,, crampe
Ricin (Ricinus communis)seminţeRicină (Lectină)senzaţie de vomă, febră, tulb. de ritm cardiac (aritmii)





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu